O, mamă, de ce n-a fost
Să fi și tu Maria
Și să mă naști în fiecare an
În ziua de Crăciun.
Desigur, n-ai fost sortită
Să aduci izbăvire lumii,
Iar eu, urma să fiu femeia
Care naște fiice.
O, mamă, n-a fost să fii Maria,
Dar, totuși, ai fost una dintre alese,
Altfel n-aș duce azi
Buchet de flori orfane
Pe crucea albă a patului tăcut.
Inima mea oricând, oriunde,
Acum ori atunci
Te va aștepta în ziua de Crăciun
Nu pentru daruri, nu pentru brad
Doar pentru o simplă și rece atingere
Pe care în palma mea s-o încălzesc
Păstrând-o la fel ca pe Maria