agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-23 | |
LA CERERE
Do’n Popescu mi-e amic și-mi cere perseverent să zâmbesc, să nu fiu trist de advent! Când în litere mă scriu, înșirând versuri din mine, mă descarc și mă încarc și mi-e bine! Rugat, comandat de tine să-ți fac placul, să te-amuzi mă silesc să râzi, cu lacrimi să te uzi! Îmi pun masca mea de faun( cam bătrân și prefăcut), să-ți dansez pe sârma vieții, renăscut! Iată-mă-s ca Belzebut într-o noape-a valpurgiei și-am primit de la trei maici sceptrul veseliei. Beau aghiazmă cu păcat din butoiul unei vieți și mănânc fripturi cu sosuri de poeți! Fericit privesc can-can-ul țopăit pe cerul noții, și văd luna după nori că-și schimbă chiloții, aud lupii și cotoii cerând biss urlând patetic la scheletul dirijor schizofrenic. Fulgere din ochi nebuni înverzesc cerul cu stele unde hora învârtesc treișpe iele. Din apus vine vuind și rânjind însuși Satana fericit că și-a vopsit blondă toată blana. Zarurile cu noroc mi-au dat potul cel mai mare și-s iubit de tot ce-i rău la-ntâmplare. Obosit de-atât dezmăț alunec pe-un curcubeu, zâmbetul îmi e ciudat, da-s în patul meu!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate