mi-am cuibărit trupul sub respirația unei păsări
ți-a încolțit tâmplă deasupra chipului frigul
și-a încăpățânat în alb
căderea
dacă ne-am fi amândoi întretimpuri
curat ne-ar lătra din vene cifra
nerăbdărilor
mi-aș smulge aerul din plămânul tău stâng
să-mi spăl tălpile în bătai de inimă
neîncepute
iubito atât de mult m-aș naște din țipătul tău
atât de mult aș vrea să-ți fiu urmarea

la moarte ochiul nu vede chipuri
ci ochi privindu-se în ochi
ochi privindu-se în asemănări
și respirația sub care ne ascundem amândoi
tăcerea