Uitându-te la mine prelung,
Mă savurezi cum stau îngândurat,
Ca pe culoarea vinului burgund,
Într-un cupaj roșu-afumat.
Lumini și umbre pe piele,
În secvențe de ploaie târzie,
Se joacă viu printre ele,
Ca cerneala pe hârtie...
Ochii tăi sâmburoși rămân amari,
Gura ta împietrește în necuvânt,
Când pleci cu pletele în vânt -
Și totuși eu te văd cum pari.