desăvârșit în frumusețe
trece ușor prin aproape mijlocul cerului
unde duci apa
fratele nostru mai mare a sădit o scară
în aproape mijlocul grădinii
trebuie udată mi-a spus el
odată rostit t-ul de la trebuie se înalță ușor
(e o nebunie să vezi cum crește scara cum face muguri și flori
niciodată nu va fi niciodată exact în mijlocul alb
al tuturor lucrurilor)
fratele nostru mai mare urcă două treimi
desăvârșit în frumusețe coboară o treime din drum
(Treimea spune aceste lucruri la trecut
pentru noi fiecare zi își înfige rădăcinile
aduce la suprafață fragmente când ne spălăm obrajii
le găsim uneori reci alteori calde)
îngerii scapă din mâini ciocanele de argint
evantaiele acele de croșetat stropitorile
nimeni nu a mai văzut vreodată așa chipuri de îngeri
facerea neagră trece gheara prin piept apucă clepsidra
o așează culcat despărțit să fie nisipul de nisip
privirile tuturor îngerilor se întâlnesc în exact mijlocul cerului
t-ul de la trebuie se rostește calm
nimeni nu mai urcă nu mai coboară
El e deja acolo sub pașii tuturor fraților Săi mai mici
desăvârșit în frumusețe