agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-07 | |
Câteodată mă doare zâmbetul
și îl panseaz ca pe o rană care o închid într-o colivie cu păsări care așteaptă să crească o pistă mare unde se decolează safe. Va crește înăuntru și-o voi pipăi cu degetele mirosind a întuneric voi da de păsări și le voi muta în alte colivii, cu gratii șterse, ele vor sta cuminți. N-aș putea spune niciodată câți îngeri mă vizitează în timpul lor, sau câte ferestre au vedere spre mine și câți oameni se opresc să privească. Câteodată sunt tristă și n-aș scrie pentru nimic, căci trupul îmi curge ca o cerneală care caută să păteze aceeași hârtie până o rupe. Chiar azi mi-am epuizat suflarea pe o bucată de zid trecătorii s-au dus mai departe pe străzi inutile cu umbrelele lor acoperite de gânduri. Am un timp cu clopote și o joi care se repetă în fiecare ceas un ceas fără limbă, în care mă opresc de câte ori nu știu să mă plâng sau de câte ori plâng fără să mă știu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate