te beau, nimicnicia mea, pe toată
azi vreau să simt doar gustul tău, nu-al pitei
să mi se piardă-n vin urma copitei
încălecat pe alb să dau o roată
și din străbuni să chem umbra iubitei
iar ea veni-va printre psalmi și zloată
din sferă a rămas un cerc, e plată
când m-a răpus în smârc valea ispitei.

de sângele lui Crist mă cam afum
și îmi miroase sângele a miere
căci tot ce-i rău se cam preface-n scrum,
în sferă iar, ispita-ncet cam piere.
se va preface-n fagure de fiere
din mâine-n realitatea de pe drum