agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-03-25 | |
Cei mai mulți creștini, se pare
Þin această sărbătoare A Bunei Vestiri, de Sus Cu exact nouă luni, înainte de Crăciun Când este sărbătorită, nașterea lui Iisus. Evanghelia după Luca 1:26:9, ale sale versete spun Că Buna Vestire A avut loc în a șasea lună A sarcinii Elizabetei, cu preamărire Mama lui Ioan Botezătorul, cea bună. În tradiția ortodoxă, din fire Se spune că Buna Vestire A avut loc în Nazaret În biserica ortodoxă grecească A Bunei Vestiri, cea cerească În timp ce traditia catolică, aparent Susține că locul Blagoveșteniei Este în Bazilica bunei Vestiri. În această zi, Fecioara Maria, a armoniei A primit vestea izbăvirii De la Arhanghelul Gavril, evreu Că-l va naște pe Fiul lui Dumnezeu. În tradiția populară Sărbătoarea Bunei vestiri, bunăoară Întâmpina sosirea rândunelelor Și primul cântec al cucului. De aceea, ziua ilenelor Mai este numită și Ziua Cucului. În Apuseni, se stropește, se știe Cu țuică la rădăcina pomilor Și cu vin la rădăcina viței de vie Pentru rod bogat, în ograda oamenilor. Se afumă cu cânepa, de cu veri Și tămâie, pomii fructiferi Pentru alungarea dăunătorilor. La Blagoveștenie Se efectuau nenumărate acte De purificare a spațiului, se știe De alungare a șerpilor și fapte De pe lângă casă și cirezi Și a insectelor și omizilor din livezi; Afumarea cu tămâie Și cârpe arse în fața clădirilor Curților, oamenilor și vitelor (Transilvania, Banat) Producerea zgomotelor, de care să se sperie Forțele malefice Prin tragerea unui clopoțel Legat de picior și el (Transilvania) Sau lovirea fiarelor netrebnice (Banat); Aprinderea focurilor În grădini și livezi, negreșit Scoaterea din lăzi a straielor Și țesăturilor la aerisit. Amenințarea cu securea firesc A pomilor fructiferi Că vor fi tăiați dacă nu rodesc (Banat, Transilvania) Peri, cireși, meri. În alte zone, ziua de Blagoveștenie, încă Era însă considerată neprielnică Pentru rodul păsărilor Animalelor și plantelor. Nu se puneau cloștile Sau se credea că din ouăle Ouate în această zi Nu ies pui, orice ar fi. Vacile nu se „goneau“ Nu se semăna porumbul... (Moldova, Bucovina). În schimb, în vestul țării, mereu Se obișnuia să se altoiască pomii Iar în nord, unde primăvara Sosește mai târziu, ca vara Să se scoată stupii de la iernat. Blagoveștenia era un timp al focului Favorabil pentru aflarea norocului Și rodului pomilor fructiferi Pentru previziuni meteorologice, ca ieri. Femeile strângeau apa în grădină Provenită din neaua topită Pentru a fi folosită În practicile de medicină Și cosmetică populară. Importanța sărbătorii la țară Este subliniată De sacrificiul peștelui Care se mănâncă îndată Indiferent dacă ziua prânzitului Este de post sau de dulce. De Buna Vestire se poate ara Dar nu se poate semăna Ca să nu mănânce păsările Boabele de sub brazdă. Tot în tradiția populară strămoșească Se spune că de Blagoveștenie Vin rândunelele Și începe cucul să cânte Până la Sânzienele Sau de Sfântul Petru, la munte. Dupa aceea, se zice Că se îneacă cu orz Sau cu boabe de cireșe roz Și se transformă în uliu rece. Și uliu va fi până anul următor Când își va recăpăta Din nou, glasul de Bună Vestire, cu dor. De asemenea, în unele părți, pentru a cumpăta Oamenii numără înrăit De cate ori cucul a cânta Pentru a ști câți ani mai au de trăit. De asemenea, îndat` Sunt zone în țară Unde fetele de măritat, doară Și băieții de însurat Întreabă cucul de florii Ei cand se vor casatori. “Cucule voinicule Câți ani îmi vei da Până m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă Ca după rostirea acestor cuvinte Cucul să cânte Înseamna Că va mai aștepta un an Iar dacă nu, intuitiv Cel mai probabil plan Nunta va avea loc chiar în anul respectiv. Și, tot un obicei din popor Craca pe care a cântat cucul De ziua sa, cu spor Se taie și se pune, ca pruncul În scăldătoarea fetelor În speranța că flăcăii Nu le vor ocoli, tăntalăii. În alte zone, trecător Se face foc în curte În fața ușiilor Iar pe lângă foc sunt puse Apă, sare și pâine, aduse Care apoi sunt date de pomană Iar în alte părți, ca hrană Potrivit tradiției Se pun pe prag pâine și sare Ca sa aibă ce mânca îngerii în ziua mare. Totodată, se crede Că dacă cineva purcede Și se ceartă de Buna Vestire Se va certa tot anul, din fire. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate