- revizuit -

Așa se face că
acela care părăsește o face-ntotdeauna
pentru binele celuilalt;
ca și cum ar sparge o cană pentru a o scuti
de chinul setei.

Degeaba boțești cearșaful și pe cealaltă parte,
degeaba ai slăbit de se vede viața schiind pe oase,
golești de străzi drumurile dintre voi degeaba!
Toate au fost făcute numai și numai și numai
pentru binele tău.

Ești un prost onest cu aurolac în orbite,
înțelegi limba muștelor, pe-a femeilor, nu,
pui binoclul între tăceri prea des
și ești atât de barbar încât nu înțelegi
un bine elementar care ți s-a făcut
pe nepusă masă.

Unde mai pui că piciorul tău
calcă aritmic morții care n-au fost iubiți.

Și atunci,
sufletul s-a ridica în două labe
și a urlat
la întâmplare.