Se vor vărsa pe-al florilor desfrâu
Tenebrele ființei dumitale
Când vei strivi, preacrudo, sub sandale
Celesta clorofilă-n lan de grâu.

Cum crește spicul când al vieții râu
.Prin vine-ți cară muzici atonale,
Turnuri țâșnind din vaste catedrale
Străpung caii luminii fără frâu.

Atunci din sterpele euforii
Mustește jalea unui ev bastard,
Hidoase măști, sub stratul gros de fard,
Ne mai trimit absconsele solii...

De-ai fi aceea care-ai fost, tu știi
Că-n mine zace-un ultim goliard.