Învârtire pe străzi pustii
din care ies prea multe
nopți, prea multe zile
ies ca praful la suprafață,
frânturi de păsări, frânturi de cuvinte
din labirintul
înverzit de culoarea
semaforului vieții,
cine ascultă mono e
luat de vârtejul
stereotipurilor- poate măcar unul dintre ele
e sempervirescent.
La volan viață în
trombă
trecători parcă și ei
în goană
cu părul fluturândule,
pe numărul mașinii
numele iubitei
căci ceața comună
trăiește, pătrunde,
face fiecare clipă să pară ultima
clipă din neantul sfânt
din care se naște
cuvânt.