agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-12 | | Ramurile sunt adieri de strune atinse de raza soarelui ce-apune, iar frunzele-s clopotele cu taina albului de lună care le e haina. Mugurii se zbat sub boarea de lumină și vor comorile ascunse-n rădăcină, un vânt nebun vrea umbra părăsită și împrăștie o romanță obosită. Tulpina-mamă pare statuie de poet și pune vers pe ramul ce-adoarme încet, aude pași prin iarbă și păsări călătoare care ne arată că toate-s trecătoare. Noaptea, dimineața o va strânge într-un buchet alb, dar roua plânge în vacarmul ploilor uitate-n vreme cu trăznete ce nimeni nu o să le cheme. Vântul ia o frunză și o așează timid în apele speriate care se deschid cu drumuri mult apuse de la izvor și ramul picură o lacrimă de dor.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate