Azi a mai trecut un an, peste noi și peste viață,
Te privesc și te găsesc frumoasă și neschimbată
Ca și cum ar fi trecut, din destinul tău de fată
Doar jumate dintr-o noapte și un pic de dimineață.

Timpul înciudat admite, astăzi, când e ziua ta,
Că în curgerea lui mută poate doar să te mângâie
Pot să treacă 12 luni, pot să treacă și o mie
N-or să roadă niciodată chipul tău, iubirea mea.

Anii trec pe lângă noi legănând cu valuri blânde
Suflete întrețesute prin atât de multe fire
Timpul nostru nu mai este, este numai o plutire,
Ce demult nu mai cunoaște ce sunt ani și ce secunde.