am venit pe lumea asta
special să mă-ntâlnesc
să văd cum arăt cum îmi șade
în haina pământeană
și să aflu de am găsit răspunsuri
la întrebările atâtor vieți anterioare

printre cele șapte miliarde
umblu bezmetic dar nu dau de mine
i-am întrebat pe unul pe altul
dacă știu ceva
cei mai mulți nu-nțelegeau
foarte puțini mimau răspunsuri evazive
unii au zis să mă caut
în prea multele lucruri ce le am de făcut
alții că m-ar fi văzut din lipsă de stil
plângând în trădările neștiutelor iubiri
ori că răscoleam de-a bușilea orizontul mioritic
să-mi aflu matricea promisă
ca să aibă după ce mă recunoaște moartea
conform unor zvonuri ba dam târcoale gorunului
să-mi crească și mie
de n-o putea un rug măcar o cruce
ba îmi târam prin școala vieții șira spinării
ruptă de povara mântuirii
un chior se lăuda că m-a recunoscut cum
în bordelul deșertăciunii de față cu toată lumea
violam ca un nebun existența și beat criță
mă opinteam dar nu puteam să-i penetrez sensul
multe nimicuri am mai aflat despre mine…

doar ea singurătatea privea în gol
tremura chircită într-un colț și nu spunea nimic
dacă cumva o să mă găsesc ea ce s-o face
tocmai acum când se anunță iarnă grea