în goana verbului
mă debranșez de la fericire
sunt bolnav de hârtie albă
mă tratez cu mâzgălelile dimineții
în acest Paște efervescent
un miez din ou am scos recent

în alunecarea literei pe foaie
bântuie ploaie
și fum
iar te-ai dat cu acel parfum
de cafea
pielea ta are zimți de catifea
și-mi pare, de ceară
că hristos a înviat aseară

dormeam,
tu ai adus lumină-n geam
să bea sufletul meu bolnav