Am nevoie să plâng cu lacrimi de cuvinte
Te rog iartă-mă și nu vocaliza
Am nevoie de gustul amar a unei consoane
Trebuie să fiu disonant.
Vreau să simt crunta bătaie la palmă
A unei cratime.
Am nevoie de cele trei puncte triste
Cu care îi lăsam în suspans...
Te rog nu mă pune la punct.
Și știu ca o să pui punctul pe i până la urmă
Și o să mă apostrofezi
"Tu nu mă mai Iubești!!!"
Și vor răcni exclamările!
Vor răcni la mine...
Doar semnul de întrebare te va întoarce...
De ce iți povestesc toate acestea?
... Și iți voi scrie scrisori de despărțire
Numai pentru a te strânge mai tare în brate...