Ne vom trezi într-o zi singuri
cu surâsul tău lipsă din colțul gurii,
cu bucuria mea stopată la sursă
într-un timp greoi de străbătut cu pași nesiguri și mărunți.

Tu crezi că timpul s-a adaugat prea repede,
încerci să păstrezi împlinirea și alungi tristețea
ce se depune subțire pe gânduri
ca nisipul dintr-o furtună pe nori
ce încrețesc fața cerului.

Diminețile crude ne lasă flămânzi
de lumina vestitoare, de aripi nevorbitoare,
ce vor frânge imprevizibil iubirea
întoarsă-n pământul crezut nemuritor.