*
Greaca Veche

O zeiță care-și înfigea ghearele vopsite
În carnea mea vânătă
Și realiza o urcare prematură
Până-n creștetul capului,
De unde lăsa să curgă peste mine
Coada rochiei ei pendulare
Ca un voal.
Brațele subțiri îmi mângâiau trupul
Până aproape de o erecție antică:
Riscam sa devin steril.
Văzând că-i rezist cu absurditate
mă strigă pe nume ca una din iele
și își oferă virginitatea
ca o cutie de bomboane la o onomastică.
Ca un prost purtat de ispită
i-am căzut în plasă și m-am rătăcit
printre cearșafuri ca printre valuri:
Neptun s-a ridicat mânios,
iar ea mi s-a urcat în cârcă ca o mâță
temătoare de apă.
Se lasă să curgă goală peste mine
în timp ce Neptun mă-mpunge cu tritonul…
Și văd sirenele învelindu-mă-n cearșafuri
ca –ntr-un giulgiu.

**
Creștinismul

Rupe o bucată de ciocolată
din care mușcă leneș,
dezvelindu-și coapsele albe ca laptele.
se-apropie de mine pe o muzică de streaptease
și mi se-așează-n poale scuturându-și sânii bombați.
Ducându-și degetele de pianistă la gât
le lasă să curgă, cu tot cu manichiura ocultă,
peste pieptul meu, înmuindu-l.
Parcă se multiplicase: o vedeam o data pipăindu-mă
și a doua oară apropiindu-se de mine,
sfărșindu-mi un scâncet cu un deget pus pe buze
și șoptindu-mi la ureche o aberație de hipnoză:
-Fraiere!
se auzea ca un “Te iubesc!”, dar ea spunea:
-Fraiere!
Mi-a rupt lănțișorul cu cruce de la gât,
iar sexul a devenit o junglă
în care eu eram unica pradă a felinei.

***
Ateismul

Ca în fiecare seară, înainte să merg acasă
treceam pe la bordei: zilnic alta.
Astăzi pusesem ochii pe o roșcată:
am intrat în cameră, ea s-a dezbrăcat,
m-a-mpins în pat și a-nceput să-și legene
pantecele provocator peste mine.
Mi se părea că ceva o să iasă de-acolo.
M-a sărutat ca pe un idol, de parcă
era sclava unei religii.
M-a dezbrăcat de haine și mi-a zis ștrengar,
mușcându-și buza de jos:
-Nu vrei să -Facem un copil?
Nu i-am spus nimic.
-Zi! Nu vrei să facem un copil?
Am început să râd, am prins-o de coapse,
am sărutat-o și am pierdut-o în plăcerea reproducerii.
Nu am plecat acasă după aceea,
ci am mai stat puțin cu ea.
Stătea lângă zidul roșu, pe scaun, la masă,
fumând o țigară și bând un pahar cu vin:
-Știi? Zice ea complet dezinteresată,
de parcă nu s-ar găsi vinovată de nimic pe lume.
Te-am otrăvit. Am SIDA.
Simțeam că mă înec.
-Am SIDA, vorbesc serios și acuma ai și tu!
A spus ea râzând ca o bețivă muribundă.
-Ești o tâmpită! O psihopată! O târfă!
Se-apropie de mine, se lipește de pielea mea
și mă sărută cum își întreabă un călău victima “Ultima dorință?” :
-Zi mersi că nu mi-am dat cu cianură pe buze!
Deși era același lucru.
Zise ea înfățișându-se-ntr-un râs gotic, spurcat,
mușcându-și degetul mic:
-Era același lucru, nu?