dar mestec apăsat tutun de pe altă lume
ca un fermier american din filmele western
scuip amar pe viața asta
mă adâncesc într-un butoi cu bere fiartă
și urinez perpendicular pe o rază de lună
apoi caut un bolovan colțuros de agățat la gât
să mă dau la fund definitiv
în oceanele risipite cu generozitate din cer
pe iarba ascuțită sau pe frunzele late de porumb
și mă tot întreb de unde naiba atâta materie
să tot crească la infinit universul
ori nu au auzit de legea conservării materiei
ori pur și simplu nimic nu crește nimic nu scade
totul se visează