Verbul meu hăituit,
relaxează-te c-o literă, două
mănâncă o nucă și renunță la ducă,
picior de împrumut și-un dinte nu tocmai pustiu
în lumină se-arată și curg
lo stesso tempo
sau se scurg pe față, pe furiș sau pe dos
impromptu noroios
cvintă planând peste suflet
tu tresari și privești dintr-o parte un vin
scuipi plantând peste vale destinul din cale
iar peste felul întâi scrii nocturn
un bemol la cheia sol.

(05.02.2016)