mă ridic din
amorțeală
și privesc chipul unui
vis
ca un vânt pribeag
zburând spre cer
gonesc pe cărările
fricii
că te voi pierde
că mă voi pierde
nu va mai rămâne nimic
din nimicul meu
care se inălța
triumfător
triumful clipei care
cade în brațele mele
care cade în
dar căderea mea
nu înseamnă nimic
îmi injectez anestezic
în tâmplă
pășesc pe străzi zâmbind
tâmp
viața e frumoasă
si fara
operații estetice.