agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-03-23 | |
Îmi plouă-n cale, fără încetare,
în apă chioară lumea se preface, din arca mea, prin velele opace se văd deja cărările de sare. Se-aude ploaia-n mine și când tace dorința mea de clipele solare și când îmi urlă cânii de plecare spre locul de pământ cu multă pace. Și parcă simt cum caldă zi-lumină mă va preface-n umbra unui șerb ce-și va săpa fântână cristalină ca o oglindă-a firii de imberb ori ca tăișul roții, pe o șină unde-a murit, în sinea mea, un cerb. Poziția mea* Eu sunt concurentul cu pofta rapace De-a face ravagii cu pana lui grea De-aceea nu cred că vă foarte displace Poziția mea. În versul meu simț că-i o zi luminată Și-o noapte cu iele ce vor să mă bea - Nu premiul cel mare, ci astăzi se cată Poziția mea. Au unii chemare și vin să se vadă Cu-aleși, la scufie în formă de stea - Eu cred că-i adună pe toți, la grămadă, Poziția mea. Chiar juriul, o sită cu dungi ca la zebre, Prin care e trecerea textelor grea, Adoptă-n mod cert, prin ascunse tenebre, Poziția mea. Prin poze se vede belșugul pe masă Flegmatice fețe se șterg cu-o perdea Și-n plan secundar, foarte subînțeleasă, Poziția mea. Își umplu toți pieptul, le zbate-n culmi cordul, Au glas cât claxonul de tir în șosea, Cerând toți odată, plebeul și lordul, Poziția mea. Cu ochii mei triști adunarea le-o treier, Departe-i de mine, departe-s de ea Și nu pot să uit c-au în gene și-n creier Poziția mea. Un șir lung de ore cu clopot de miere Va curge din gurile lor pe podea, Din noapte-or ieși exersând, de plăcere, Poziția mea. Mi-e clar, de pe-acuma, că printre condiții De-a fi printre ei, aceasta e cea Mai sigură dintre mii de poziții - Deci nu e poziția mea! 1 MAI E 1 Mai! Redus la nemișcare, încet orașul își deschide roza și-ncepe-n zori, făuritor, osmoza cu hărnicia clasei muncitoare. Apare roșu, aprig, dinspre fabrici, un soare ca o forjă într-o fisă, albastre zări de noapte interzisă se văd în ochii tăi de jar, metalici. Spălat de geana ta fermecătoare, pe burta urbei văd urcate-n crampe falange viermuite-adânc, de vampe și-armate pe sub roșii felinare. Sunt oști înveșmântate-n pungi de plastic, ce-și duc, febril, prin piețe, iar, războiul, termită-i clipa, măcinând altoiul discursului pe sânul tău bombastic. Se trec apoi, cohorte-nspre pădure sau pe izlaz, în pas de defilare orașul pleacă, transhumanța doare, când mușc din buza-ți tăvălită-n mure. Ne suntem ca pe-o arcă, în cearșafuri mor pânzele corăbiei cu perne, se-aprind pe vale focuri mai moderne - ard muncitorii, de pe tobe, prafuri. Spre blocuri urcă voci tânguitoare, ne-acoperă stelara epidermă, parfum de mici ne-ajung, cu-aerotermă din izul de manele și grătare. Și-așa,-nvelită-n pungă, ziua piere și-n oboseală de amurguri plânge, c-amestecați frenetic, până-n sânge, ne-am înmuiat aripile în bere. E 1 Mai, apusul își aruncă raze coclite-n iarba și gunoaie. Orașul se intoarce. În odaie trei șoapte mă îndeamnă: "Treci la muncă!" Mă vrei… Mă vrei zdrobit, c-un creier de legumă, împrăștiat în mii de bucățele, cu inima pocnită, pe stradele urlând la luna care mă sugrumă, un Robinson Crusoe în atele, acoperit cu plapume de brumă, pe-o insulă de glorie postumă din tomberonul patimilor mele. Nu mă mai văd în rafturi și-n vitrine, din visuri mi-au rămas doar zorii grei și-o rea sfârșeală parcă mă reține când știu că mă așteaptă-amurgul, ce-i o depărtare-a sinelui de mine. Dar, ce contează... Bine că mă vrei… #rondel de-afară Afară-i cald și mi-este dor să dau o talpă la tractor, iar basca gri să mi-o cobor pe fruntea lată-ncetișor, cu motorina în motor și eu pornit, deasupra lor. Afară-i cald și mi-este dor să dau o talpă la tractor, din ce în ce mai repejor s-ajung ăl prima transportor, m-aș da, răzbit, pe delușor, din vârf la mândra, în pridvor sa fiu cât mai degrabă or… o caut pe calculator. Afară-i cald și mi-este dor… |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate