lui Gherasim Luca

I

te pământ
din osia lumii
te clepsidră
te sare amară
te picior descălțat
te umăr cu piele roz
te frânghie de nisip
tu mă gât de amforă
mă inimă
mă balanță
mă pană de struț
eu te plug
și te cadran
te tufiș de aluni
te vânt
te simfonie dodecafonică
te torent de zăpadă
te metale la ușă
tu mă punct și pătrat
eu te cerc și te piramidă
te stâlp de frig
te val despicat
te mușcătură de buze
și te săgeată-n zenit
te Stradivarius
Guarnieri Amati
te Tutti Quanti
te mistrie de mortar gros
te papucii lui Mahmud
te calcar
tu mă piatră brută
mă plumb
și mă zid





II

te catapultă spre dreapta
te pași de apă
te zigzag
te uhuhuhu
te tropote
te zâng zâng zâng
și te rap rap rap
tu mă ploi oblice
mă rigole
mă cascadă
mă braț la braț
și mă tenebre
te bum bum bum
te pescăruș de Cehov
te bolți de sare
te ape divizate
te fulger
te pâine muiată
te pleoape
și te pomeți
tu mă bot de lup
mă murenă
eu te arcă
te artere șuvoi
pe la subsuori
te fântână
te lemur
te leviatan
te femur
și peritoneu plin de ser
te platoșă
te mare
pe spinări
de broaște țestoase





III

te aer prin vulturi
te frunză de dud
tu mă respirație
mă plex solar
și mă ciocârlii
dimineața
mă limbă
mă palat velar
și mă coarde vocale
eu te balon cu heliu
te oase în frig
tu mă rouă
mă var
mă cuptor de pâine
mă fum pur în nări
mă consoane sonore
și tirbușon
mă tai în bucăți perfect egale
dar nu mă urci pe cruce
mă nămol de Nil
și mă suflu de viață
nu te țipăt
și nici nu te portativ
cu numere pare
te flori de cireș
din haiku
și te spulber
în patru zări
să te-aud







IV

te vulvă aprinsă
mă peșteră
mă gheenă
te boltă de oțel și te athanor
te ochi compuși de călugăriță
te testament ars
te clopot
te săbii spre cap
spre pântec
spre inimă
tu mă polen din livadă
mă copite de îngeri pe umeri
mă bucle de fulger
și mă salturi
din terase
de pe litera Z
eu te ceață pe lac
te herald
te haos alb
și te granit
tu mă coapse fără perche
mă tauri
ce-mpung luna în burtă
eu te gene
și te dans de vară
te febră și te nisip
tu mă dușman în oglindă
mă Oda bucuriei
mă echer și mă acoladă
eu te sferă unisex
cu patru obraze





V

te arbust din deșert
vorbitor
te pâine fierbinte de gheață
te cheie la brâu
te curbe de-ți lasă gura apă
te capăt de jar al trabucului
răsucit de morți
în cămăși de noapte
și fes
„te amazoană
te fustă
te jartieră și te ciorap de Bach
te Bach pentru clavecin sân și flaut”
te vis treaz
te frica zilei de mâine
te steaua
din pieptul busolei
mă crănțănești în sare
și mă numeri numere
de pești-pisică
te exil într-o dantelă
și-ntr-o trompetă dragon
amândoi ne vortex