agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Prevăzând apusul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-06-04 | |
Stau singur roșu mac în mijlocul de lan, ocean de grâu
Cu spice în È›epi se unduind în valuri galbene de-o mare Și, nu mă satur să mă întreb de-oi fi cules cu mâna floare, Sau voi cădea răpus de seceri… ’ntr-o zi ce nu pot È›ine-n frâu. Privesc, deschis până la sânge de atâtea scrijeliri de suliÈ›i, Spre orizonturi mărginite de tufele de arbuÈ™ti verdatre, Ce-mi opresc vis de zbor din opiul ce-mi mângâie timpul, etate Și nu zăresc nicio scăpare… doar vântu-mi dă înfundate uliÈ›i. Mă plâng din când în când, din picuri mă vărs în boabele de ploaie Și ard mocnit din ce-am petale, bătut din raza ce mă coace ÃŽmi piperând în golul cupei cărbune în fire, închis, rapace Cu un inel de galben viu, culori… ce suflet tranÈ™e-mi taie. De mi-ar surâde gând de È™anse mă pot încovoia un bulb, Să mă adun ascuns de coajă, înmărunÈ›it plin de idei... Un cuib înmărgelat seminÈ›e din tot ce strig È™i, poÈ›i să-mi iei Licoare, să-ndulceÈ™ti din anii… ce tot mă trec È™i mă încurb... Eu, ca È™i tu, cel singur, drept înspre sfârÈ™itul de-un amurg.... 16.06.2014
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate