în verbul tău de muzică ușoară
facil prin vene-i timpul și-n zidire,
miasmelor de floare obidire,
în untul foii lumi sunt să ne doară.

corolele îți duci în răspândire
sihastre vremuri de-s ca prima oară
și totul ni se întâmpla-ntr-o vară
presus de-aversul tău în oglindire.

ci chipul tău îl bat pe-a mea monedă
și-alcătuiesc din nopți cu noi tezaur
iar zile de candoare se succedă.

prin nări de duh respiri de suflet aur
și scrii frumos prin liniște bipedă
tăceri cerșind mereu spre dulce laur.