agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-28 | |
De ce îl săruți întruna, doamnă mică, rușinoasă?
frunți și oameni și pocale, flori și vin de tămâioasă, iar miroase-a aur huma pe care pășești ca iedul... îi zâmbește din mânuțe, strânge pătura și pledul ea se-ntinde, sălcioară, și l-a prins pe prunc în brațe ni se prind pescarii-ntruna ca s-o afle, să se-agațe de bogata roadă-ascunsă, să găsească d-aur grână sub papucul ei de aur zăpăcit, cu fir de lână la piciorul ei de ambră dezgolit de jumătate ce-l ținea atunci pe lângă dănțuiri mici, legănate când dansezi și când te legeni pari o taină ferecată... Tu sărută-l, jucăușo, - chihlimbar și pere-i cată altfel n-o afla băietul ce-ai iubit atât cu lacrimi nadă pescărească prinde tontul șchiopătând în jind și patimi spune-i iar și iar de tata, c-a plecat la o Sâneancă cu care se tot iubește, paremi-se-i moldoveancă Înapoi îl cheamă briza ce în păr îți șade spartă când cu flori de ceai și creste de argint se prinde-n poartă ți-a bătut de bir întruna, căci l-a prins Sâneanca-n tindă cu parfum de grâu și cină, și cu zauă aburindă i-a prins gura și-l sărută, pe când tu ești fermecată de-a lui urmă ca o fragă, temătoare,- înlăcrămată părul tău de aur aprig se sfințește ca tămâia dă să-l țină iar în lacrămi, să-l oprească, să rămâie să nu umble la Sâneanca, cea sașie și trecută te-a scăpat în urmă cerbul, năucită ca o ciută unde-i tati, Laur, mamă, l-a ascuns Sâneanca-n tindă? Nu-i nimic, visa-voi chipu-i și-l sărut iar în oglindă ea se-ntinde, foarte dulce, și l-a agățat c-un umăr e atâta pace-n lume, vine-atâta zvon din Sumer și atâta aur verde ne-a înconjurat, stârpire! joacă-te, mlădiță verde, să nu știi că tata-i mire cu Sâneanca cea urâtă, colo sus, în satu` roșu o să-îmbrățișeze zaua, și-o să cânte iar codoșu de cocoș, bătu-l-ar focu, să se vaite ca de câine! Nu mai vine? vina-i, doamne! - eu de mâni-oi coace pâine cu grâuț de aur moale, uns cu lună și cu stele păcurarii trec cu frică pe la ulițele mele și s-or umple iar de nuntă temătoare răspoimâine Fața ta o veselește, Marioara, cu ulcele și cu unt umple masa și cămara, și norocul meu cărunt... îndălbită-i apa voastră, doamnă-a plânsului meu viu cumpăna din nou s-o duce-n apa lemnului pustiu mult prea alb vă e călcâiul, steaua voastră de noroc prea rostită din fiocuri și din perini de soroc Vine tati? ori e plânsul ce-a zăcut pe sânul vost? umpleți, doamnă, seara asta cu zăbavă fără rost... ochii îmi sunt dulci și totuși ploaia nu mă va spăla n-oi iubi iar ploaia-n apă, dar om fi iar uzi cândva să îmi fie mie iarăși, să mă ude pe călcâi să fac dragoste cu norii, apa, dragostea dintâi Pruncușori se joacă-n ploaie, apă pe pământ linuț și pe umărul meu lacrimi, ce pe umăr mi s-au pus tati-i la Sâneanca, Laur! zbiară stelele-n Parâng umblă nunta pe afară și a prins să dea în pârg mire-i fratele Sânencei, groază-n steii colțuroși norocirea ta se stinge tresărind sub pași frumoși Vie-i fi, ori moartă, poate? cum îi merge în iatac? când te-o prinde-atunci Sâneanul să te umble de pândac urlă piatra ascuțită, și Sâneanca-întrebător către craiul ei tânăr cată repede, uscat pe frumoasa lui întâie o mai ține, luminat? tot visează la mireasă? a uitat-o? ori se vor? este viu ori mort e oare, ca un tâmp ce urlă-n Tars arde inima de moarte, se-înnegrește-n pieptul ars și-a uitat feciorul doamna, poarta lor de lemn uscat care de atâta frică parc-acum s-a sfărâmat? Ține minte, Laur, mami, nuca are patru nuci numai inima e una, doi la popă tre` să duci ține minte, niciodată patru căi poți să-nțelegi patru oameni nu-i a bună, numai doi poți ca să legi în biserica sfințită, niciodată patru-așezi eu de-acum... apuc cărarea și mă leg ca să veghez Chihlimbarul gurii mele numai tu o să-l păzești o să-ți fiu dulceață albă ca în cărțile cerești pe fruntița asta mică eu întruna să visez sărutând-o dulce, numai, ca o boabă de orez printre nuci și între oameni patru prinși nesăvârșit un corbete cântă-n strană să mă prindă lângă schit ...Bat din clopeței feciorii, mă bocește maica greu mâine s-o lăsa de nuntă cu bărbat pe pieptul meu ține minte, Laur mami, aste patru plămădiri ce-s mai negre decât moartea, patru s-au luat de miri plânge muntele de gheață, arde luna-ne-nceput peste mâinile prea albe cai năprasnici au trecut carul mare urlă-n ceruri, carul mic i-acum pătruns și spre gleznele firave un străin cu gând ascuns o să-ți pună iar inele, ard ulcelele de unt patru boi pe cer aleargă și luminile-i pătrund. Fața ta o veselește, Marioara, la ulcele mici, de lut tu în cer îi lua de mire pe acel ce te-a durut când îi merge-n cer căruntă și-înțeleaptă cum sunt eu poate-o milosti de tine și ți-l dă iar Dumnezeu în cunună roșioară, și cu izmă pe pridvor c-ai iubit mult, Marioară, și mi te-ai uscat ușor... cu sălcuță iar pe frunte, gura ta pe-obrazul sloi dinspre cumpăna uscată să fugiți iar amândoi în balsam de rămurele, în zăgaz de trandafiri să ți-apuce iarăși coapsa și să vă luați ca miri și pe sânul tău de lapte să adoarmă încetuț lângă carnea ta cea moale ca un zvon, ca un pătuț o urla-n zadar Sâneanca, înapoia voastră, slut îți vei lua-ndărăt bărbatul ce întâi te-a cunoscut împărțiți, fecioare, grâna și orezul să-l frământ se mărită Marioara, și în cer și pe pământ plânge-n holdă Marioara, casa se deschide-ncet pe pământ nefericirea e stropită cu oțet plânge-n grănă iar sărmana, izvorașul curge blând și pe ochii ei se scurge, nenorocul ei bătând slut e mirele, Sâneanul, hărăzit aici, zelos bată-te norocul, bade, să m-aștepți în cer, frumos! împărțiți, fecioare, aur și orezul să-l frământ se mărită Marioara, și în cer și pe pământ slutul e cu zâmbet, doamne, calcă floarea pe pingea un alt mire o așteaptă de mireasă tot pe ea prea urât e, doamne, pasul ce se ține scai de-al meu dă-mi-l, doamne, iar pe badea, Sfinte, Doamne, Dumnezeu! sunt silită, Doamne sfinte, să mă iau acum c-un spin, dă-mi, Tu, Doamne, ca pe seară să deșert puțin venin să-l visez din nou pe badea iar culcat la min` pe sân și în cer să cresc cu dânsul, mă ia altul, poate, mâin` slută-i calea vieții, Doamne, e un drum mărăcinos bată-te norocul, bade, să m-aștepți în cer, frumos! Seara vine-împiedecată, norul se așază-n prag ploi de stele se deznoadă, cu necazuri se atrag ea își mângâie cosița, iar se uită spre pruncuț îi zâmbește din mânuțe, strânge pledul lui micuț lăcrimioare de aramă cad din ochii ei sfârșiți doar de gândul că de mâine fi-vor doi căsătoriți pe afară noaptea-i naltă și miroase-a iasomii noaptea se așază, goală, și pe ochii ei târzii a pus capul jos, la pieptu-i, sunt columbele ce dorm stele cad în ploaie-ntruna și-o privesc, neuniform pe afară noaptea-i rece, și mai sloi e palma ei s-a stins Marioara mami, ne miroase-a dumnezei când din inimă îi urcă înspre cer un zvon frumos în zadar urâtul strigă, înapoie, mânios s-a stins Marioara dulce și al ei pas diafan când din piept îi urcă zvonul ce-a păzit-o an de an și în scutece scâncește pruncul ei păzit acum doar de ploi de stele-ntoarse care-l dădăcesc pe drum cu un degetuț în gură, cată stelele mirat parcă în dantele scumpe stelele l-au înfășat încă mișcă din picioare, dă de-o parte iar din pled și scâncește în dantelă, vinovat cum e un ied s-a stins fata Mărioara, dinspre cer un zvon călduț și-a acoperit iar pruncul, l-a-nvelit iar pe pruncuț stelele se-ntoarnă roată și cometele curgând se dau dura iar în ceruri parcă vii alunecând nu se știe ce te-așteaptă, nici nu știi de unde vii e cochetă noaptea asta, cu necazuri aurii s-a stins Marioara dragă, dinspre ceruri niciun zvon doar o liniște prelungă o atinge pe sovon; |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate