agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-04-28 | |
ridic ochii la marginea câmpului
cu arlechini ca pe un vis fără sfârșit te aud pasăre de apă liberă să zboare acum lumea îți cade la picioarele obosite să mai urmeze pașii omului care ai fost tu crești în culorile timpului netrăit în timp ce tălpile mele așteaptă zborul unde ești om cu ochii mari și glasul puternic? unde ai lăsat rădăcinile timpului tău netrăit? dacă știam furam câte o sămânță să ți-o aștern pe pleoape să te trezești să o privești să-i zâmbești așa nu mai spuneam că Domnul ne-a ciuntit pe amândouă, pe mine luându-mi băieții pe ea luându-te grăbit la pieptul Său eliberându-vă de trupurile pline de dureri păsări blânde învelite în lumină îndrumați-ne pe căile timpului nostru netrăit pentru a vă putea simți iubirea măcar acum deplină arlechin al neuitării ridic ochii pe marginea câmpului de litere și plâng un cuvânt apoi vine altul se opresc toate într-un zid alb pe care urmele arlechinilor plecați au desenate aripi Anne Marie Bejliu, 27 aprilie 2018
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate