În ultima vreme
lucrurile ne înconjoară
o pasăre meșterită din lemn
o pasăre din lemn înghițind un pește din lemn
o pasăre zburând în spațiul dintre rafturi
și rafturile de sus mișcătoare spații ale copilăriei
doar tu în albastru, dintr-un timp de apropiere și unul de îndepărtare
dintr-un timp prins în cuvinte și un timp desprins de toate aceste pământuri
și eu cum mergeam azi prin iarnă și cum ningea și tot restul
și tu cum mergeai azi prin iarnă și cum nu ningea și tot restul
și eu cum mergeam azi prin iarnă vorbind singură ce naiba e
doar un simplu timp, o simplă distanță, pământul ăsta ne suportă oricum, suntem binecuvântați

peste o sută de ani, cel care va citi aici va spune, ce norocoși cât de aproape au fost / și cât de departe
peste o mie de ani, cel care va citi aici va zice, cât de identici erau / și cât de diferiți / apoi ne vor scana aceste poeme,
cuvintele adeneul iubirile
ne vor reconstrui
după chipul și asemănarea noastră

dacă ne-am uita pentru câteva clipe în aceeași oglindă
apoi ne-am vedea fiecare de drumul său
tu cel rămas acolo
și eu cea rămasă acolo
ne-am putea imagina împreună
cea mai bună viață posibilă