primul prag de trecut/ gestionarea durerilor astfel încât să fie
un tot unitar / în care să crești ca o omidă caldă și pufoasă

când dormi înfășurat în cearșafurile albe și calde / cu o mână sub cap

și-mi spui/ ferește-te de geamurile prin care intră lumina toxică a soarelui

spune da întunericului care te mângâie
ca un animal uriaș cu blana neagră și deasă

acolo e lumea în care ai vrea să trăiești

la zero grade kelvin / într-o primăvara casantă
care se va sparge în mii de bucăți ori de câte ori respiri

// ultimul prag de trecut / gestionarea tuturor acestor dorințe
despre care nu știi nimic/ lăsarea pradă gurii flămânde a animalului ce-ți
toarce în poală și înghițirea acestor mulți fluturi grei/ grei / în întuneric.