agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-07-31 | | Eram în stație numai două femei, ne uitam una la alta, studiindu-ne mai întîi mîinile, vedea că mîinile ei sunt mai frumoase decît ale mele, dar îmi spunea: - Ce frumoase sunt mîinile tale! I-am zis mulțumesc, apoi am continuat să ne uităm una la alta studiindu-ne îndelung nasurile, vedeam că nasul meu e mai frumos decît al ei și i-am zis: - Nasul meu e mai frumos decît nasul tău! Nu mi-a spus nimic, nici timp nu avea, căci tocmai se oprise un autobuz care a luat-o din stație cu tot cu mîinile ei frumoase, de parcă nu fusese niciodată acolo, deși voi tine bine minte mîinile ei, puțin mai frumoase decît ale mele. Apoi și ea și-a adus aminte că, în acel moment, eu nu aveam cum să-mi văd nasul. Deși putea fi altfel, fiindcă eram în stație numai două femei, nu ne cunoșteam și nu ne uitam una la alta și chiar dacă ne-am fi cunoscut nu ne-am fi plăcut deloc, chiar dacă la un moment dat ne-am îmbrățișat, ne-am povestit viețile noastre, ne-am căsătorit copiii și totul a durat cît am așteptat autobuzul în stație, apoi ne-am despărțit, dar mîinile noastre, multă vreme încă, s-au tras de păr.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate