jurnal pandemic
(1)






primăvara mea semăna din ce în ce mai mult cu matrix
nici nu sosise prea bine anotimpul pădurilor înmugurind
tăierea iezilor din umărul providențial foarte alb al lui dionyssos
înconjurat de baccante care ar fi vrut să-l ucidă
cum ar mai fi vrut să-l ucidă lecturând pe fb
despre primul camion românesc
încărcat –descărcat desigur de negrii nebuni
foarte roșii din victoria socialismului
& dacă sunt întrebat dacă a existat victoria socialismului
îmi vine -n minte fimul dallas & prietenul meu augustin
îmi arată imagini din locurile filmate de
dânsul călcând pe urmele lui jfk
aplauze sicofanți
jfk n-a știut cum le adună
acolo departe văd zariștea fermei
victoria principal mulgea vaca
toamna-primăvara
filmul acela
pentru mine a însemnat infinitul
mai târziu am învățat să-l conjug la plural
un infinit-patru-șapte-opt infinituri
infinite nu merge
infinită e numai femeia &valsul
la 9g
se termină luciul albăstriu al pământului reavăn
respir prin undă & sunt văzut prin corpusculi
e primăvară & frumusețea ta îmi cere să nu mor
mă adaug norilor din podurile umbrei palmelor tale
ar trebui să mă numesc gordius pregătit de nodul invincibil
& invincibilității fenomenelor & cauzelor fără aparentă explicație logică
macedon cucerind pe sub soarele înșelător
curbat puțin de victoria macedonienilor
ieri pe la aceeași oră vorbeam cu dl . ravaru despre victoria socialismului
alaltăieri altcineva a readus în discuția cu mască victoria sionului
până și prin substantivul primăvară
până și prin adverbul primăvară
răsalaltăieri a dat o ploaie tropicală pe dealurile de la uncești
inundând tunelurile legionare ale lui ștefan cel mare
o reporteriță căuta un ied care să nu plângă la junghiere
atât de aproape i se dedica moartea încât a rămas viu
aceasta e prima imagine din matrix
după aceea am observat
toți se trezeau foarte târziu
dușurile reci scoțiene însemna să aștepți următoarea ploaie
următoarea legendă citind asiduu manualul bunului gospodar
să nu prea poți să-l contrazici pe nikita mihalkov
sfântul paisie aghioritul
câteva sute de monahi ortodocși
pregătiți de moarte ca pentru viață
& ce e viața de unde venim quo vadis
a treia primăvară se sfârșea cu începutul
îndrăgostiți părinții descotorosiți de măști & haine
mi-era atât de dor să-mi văd strămoșii iubindu-se
ca luni a venit primăvara
de crăciun începuse războiul