agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-08-22 | | o rochie tot mai depărtată de pantofii cui - de pălăria cu boruri largi o despărțea doar un surâs... își lepăda culorile pe irișii alungiți ai bărbaților trecuți pe acest cadran de clepsidră trotuarul este din var și nisip iar timpul este tentat să rămână țintutit pe tocuri un homless adună pahare ciobite o fetiță își aruncă oriunde păpușa o minge rupe tot de pe mesele terasei băiețelul se refugiază cu încetinitorul în gang între degete îi cresc jointuri și încă ceva doar rochia aia trece regulat ca un gardian gardianul ar spune regulată nu se știe cine a băut paharele acum ciobite și ici-colo câte-un dinte din aur irosit obosit, soarele se lasă pe-o rână în urma lui întunericul spală rochia de bale și lacrimi un cuțitar ridică în lama lui borurile pălăriei să își taie de dedesubt o felie din surăs și s-o mănânce lacom ca pe una de pepene roșu deodată cuțitul și-l aruncă aiurea în rochie găsește doar umeri și o piatră a dreptății zvârlită de un pantof gol este dureros ca prin rochii să nu mai fie nicio femeie, fie și îmbrăcată cu o alta mai grea este și mai dureros ca niciun iris să nu mai știe uluire umed înflăcărată dar insuportabil ar fi numai atunci când culorile refuză, neagă lumina insinuarea lăuntrică se preface în păpușă pantoful într-un joint tras cu sete pălăria nu mai interesează pe nimeni
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate