se desface amurgul
peste cântecul unei păsări îndrăgostite
ascult muzica aceasta cum întoarce în mine
o lumină care îmi amintește de trecut
deși te-am uitat demult

te-am uitat din ziua aceea în care
vorbeai cu mine dar nu mă vedeai
acel moment atât de gol
atât de întors în umbrele unei tandreți
fără aripi de sânge

eu sunt toate greșelile mele
dar și vindecarea mea
au trecut anotimpuri curând
voi avea părul alb

ziua în care te-am uitat
va rămâne mereu
atârnată de colțul ferestrei
prin care priveam cândva cu tine
răsăritul