“ Ghiduțul”o poveste!

Deschid ochii și respir mireasma dimineții,

Ce răzbate prin fereastra întredeschisă a frumuseții

Codrului ce-nconjoară “ Ghiduțul”în poveste!

Cum nu mai este,cum nu mai este,cum nu mai este!



Stăm dezmierdati de razele de soare

Ce încălzesc în zorii zilei picături de rouă,

Totul împrejur e farmec și candoare

Chiar dacă un nor obraznic stă să plouă,stă să plouă,stă să plouă!



Iar gazda primitoare cu ochi de căprioară

Ne-mbie cu plăcere bucate aburinde

Desprins e tot ca-ntr-un basm de odinioară,

Iar muzica naturii în zare se aude,în zare se aude,în zare se aude!



El are ochi albaștri scăldați de cer odată

Și-un suflet blând ce te-nconjoară când grăiește!

Odaia minunată se luminează toată,

Când ea zâmbește,când ea zâmbește,când ea zâmbește!



“ Ghiduțul”e poveste adevărată

În care ne-am trezit purtați ca prin magie!

E poezie,flaut…e lume fermecată

Înconjurați cu oameni de omenie,cu oameni de omenie,cu oameni de omenie!