cobor aceste trepte
din inima ta tot
mai adânc
noaptea țipă strivită
sub talpa norilor
bate în fereastra ochilor
lumina stelelor
în îngustul culoar al
privirii zâmbetul tău se
cuibărește
te dezmierd amețită de iubire
inima mea este o muzică
care-și prelinge sunetele în
palmele tale
departe de tot
păsări din cuvinte se
așează pe umerii noștrii
ciugulesc glasul de piatră
al nopții
somnul agitat al lunii
zguduie cerul
ne ascundem sub pleoapa
întunericului îmbrățișați.