agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-04-02 | |
Te-ai specializat, în spionaj, lady Mi,
în prins mierle, corbi, stăncuțe, lebede negre, lișițe, rândunici îmbrăcată-n Cat Woman, având coadă, v-ați făcut și poză, anul tău, toți grămadă la Academia Federală — cu spatele pozați, să nu vadă profanii fețele inițiale, ci doar ce le veți arăta, să-i înșelați, fericirea vine la masa fiecăruia odată și-odată, deseori prinde masa ocupată Cuvinte-ți sunt libere, mici năpârci, șerpi ai păcurii tulbură apa înecării primăverii, neagră, cât răul te bântuie Norii tăi par legămintele regelui Ioan Plantagenetul fără de Țară, tu-i înnozi, tu îi deznozi, când vrei Veniți, pitpalacii tăi, lady Mi, cântă, pe opt glasuri, gâturile tăiate din curtea lui Maleficent, plină de ghimpi, pițigoii strigă-n cor orbiți "Cinci-opinci" Înainte de-a plesni, liliacul deja s-a mumificat, iată-l pe regele dragon, la vernisajul din Est al cinei secrete Fecioare deocheate-ți pictează contele, my lady Mi, ca nesătulul amfitrion, se-aruncă dracu' pe nudurile-n purpură El, Dracula bea din imaculata-ți nea până la fund, și-i flagelat pe spate de tine, Mi, deprinsă să-l oripilezi: "Vă apar, majestatea voastră, Lucy, ca o africană pictură, totem de-abanos, pe-o sticlă blana-mi panteră va sclipi Mi se multiplică acum vorbele, caută pe-ultimul împărat de pe Terra înecat la tulburarea vremurilor, astă-seară" Am rămas, lady Mi, atât de-uimit, fusesem rănit incredibil, când Dunărea fu împinsă înapoi de marea-n negru sânge Dorința mi-e de a-ți umple cufărul de pirat cu tot felul de unelte, pietre fabuloase, chei pentru deschiderea pajiștii-portal Mă scufund în amintirea ciumăfaiei dese, ea-mi leagă picioarele și pe-ale lui Sașa, plonjasem pe la șaptișpe ani la Mila 23 Ne-a tras palme, văzându-ne, ieșiți vii urcați înapoi pe punte, însuși Ivan Patzaichin, să ținem minte: "Delta-i oarbă, n-o știți, vă-nghite, până-ați zice pește!"
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate