de la un timp
se rup oamenii din tine
ca dintr-o pâine caldă
până nu mai rămâne nimic
devii invizibil
pare că e bine
ești doar tu cu Dumnezeu
pe o tablă de șah
unde muți primul tăcerea

omul care a jurat să-ți meargă alături
până la miezul lucrurilor
să caute
să scoată viermii boala
să scoată negrul dinăuntru
precum negrul de sub unghiile cu care ai scormonit în pământ de foame
de singurătate
de a mulțumi pe alții
devine o lumină
care se depărtează

dragostea e un inel care strânge alți și alți oameni