atârn de un singur cuvânt al tău
undeva stă neclintită o zare senină
în timp ce părul meu devine tot mai alb

mă joc cu toate amintirile noastre
fac din ele un ghem
îl deșir în fiecare noapte și-ți promit
să nu mai rătăcesc prin cuvinte străine
dar trupul meu te alege mereu

fără tine mi-e frig de parcă absența ta
e o pătură de gheață
un pustiu din care crește o floare