trag pe nas cerul și îl scuip rotiță cu rotiță

nu am bani nici să-mi scriu numele
dar am cuvinte să-mi las urmele să umble pînă departe
sunt făcut din lovituri de bocanci și de pumni
pun zahăr pe pîine, fac copii după umbre
îmi tai venele cum aș spune universului, taci, taci
taci, taci
astea-s doar șoapte

trag pe nas cerul și îl scuip rotiță cu rotiță
nu am bani nici să-mi văd trecutul, mă iau urît cu urîtul
din inima mea, că a luat locul din inimă care a fost al tău
știu bine că ai fost a mea, că umpleai tot golul din mine
cînd trag din țigară e cum aș face cancer cu tine

și vreau să mor, vreau să mor, vreau să mor din cancerul tău
să fiu eu, doar eu, numai al tău
să fiu doar o ploaie pe geam
ca un geamăt al tău
să fiu ca un pictor care își îngheață pictura
care adună frunze și își scrie pe ele iubirea
apoi le aruncă în vînt și zice un te iubesc simplu, ca pentru sine

vreau să mor, să mor și să mor
să-mi văd fața cum se face covor
vreau să fiu un peron de metrou lumea să treacă peste mine
în oricare secundă în care nu sunt cu tine
vreau să trăiesc o moarte întreagă

să te țin în brațe să îți spun îmi ești dragă
să te țin în brațe să îți spun îmi ești dragă
să te țin în brațe să îți spun îmi ești dragă

vreau să mor să îți spun că shakespeare a fost genial
apoi să mă duc pe canal
vreau să mor cu un ursuleț în brațe
și tu să îmi faci inimioare din mațe.