agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-12 | |
a existat cîndva dar totuși nu demult, de rasă
elitară o prea frumoasă piatră. din toată viața ei milenară cu o experiență de doi bani, se îndrăgosti de o floare de lotos. și ea mîndră cum era, căci în piatră tot piatră zace, i-a mărturisit doar mîlului care-i despărțea: ....”desigur, nimic serios, o simpatie banală”... realitatea însă era că piatra visa să ajungă-n apă și să mai poată și pluti. mîlul, ce putea, doar să mai spere la vreo ploaie (să nu se usuce de tot) nu a putut nici să-i răspundă de căldură. dar vara trecea, și micuța piatră începuse să conștientizeze eternitatea absurdă a materiei sale. lotosul se usca. și ea i-a strigat de pe mal(în șoaptă): „am fost eu, cea care te-a admirat, o viață de-a ta de scurtă durată, dar voi fi cea care te va adora o viață de-a mea doar să accepți o clipă de fericire.” ploua. șuvoaie. piatra se lunecă și mîlul tot milos o împinse spre centru. ea se înecă, și așa și așteaptă minunea împietririi cadavrului de lotos...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate