Darul de Crăciun

Mai vino, tată dragă, să îmi numeri
Zăpezile din suflet și din tâmple,
Cuprinde-mă în brațele cărunte,
Și du-mă iar, în paradis, pe umeri -

Adu-mi în dar, de Moș, planeta toată,
Cuminte și în pace înfrățită,
Și nu uita, din inima-ți curată,
La toți copiii lumii să dai pită -

Vor mai fi fiind pe lume multe daruri,
Dar noi vom fi mereu copii de grâu,
Vom semăna iubire-n loc de aur,
Și lacrimă de dor, în loc de râu -

Și-n ele, tată, Moșule din iarnă,
Mai joacă-ne, de-a rândul, pe genunchi,
Căci suntem ramuri din același trunchi,
Copiii tăi de suflet dintr-o rană

În care ard luminile, mănunchi -