în piața aglomerată a Iașiului
tristul cerșetor striga
în gura mare că de fapt e prinț
asemenea analfabetului
de peste drum care spunea
că e un renumit poet
...........
Doamne...mare Îți e puterea
spuneau trecătorii...
cerșetorul nostru era unul cumsecade
cerea doar îngăduința
de a trăi printre noi
da!!! avea pretenția ca noi
să îl acceptăm așa...
cu tot cu păduchii lui...
cu tot cu nebunia de care suferea
cu tot cu piciorul său
legat la spate pentru impresionare
cu tot cu pedeapsa cu care
se născuse împovarat
.................
Da...poți....vrem
dar stai un pic mai deoparte
au spus oamenii...
era într-un final acceptat
dar nu trebuia să uite un lucru:
se născuse mort
și i se trăsese destinul la sorți