Ești profund revoltat,
Și ochii ți s-au iritat,
Ca vezi in prag deșertăciuni.

Un cal troian apare temut,
El știe pofta ce-ai avut :
Sa calce-n picioare prostia.

Te uiți la noi,
Cum ne ucidem goi,
Și plâgi amar, șiroaie.

Da iară foc și ploi,
Ineacă-ne in noroi,
Și clădeste alții peste noi.