Rugul


Sub stea dintâi mă înfirip
miraj jucând peste nisip;
până-n moarte ard de sete,
joacă-mi flăcările-n plete;
până-n ceruri mă consum –
rug de flăcări fără fum,
iar când peste câmpuri vântu-i,
nu-s cenușă să mă mântui,
sunt o ardere de tot
și cu ’Naltul mă socot