erau în spatele caselor copaci cu rădăcini
mai groase decât caii care pășteau
legați de ele
ca și cum ar fi trebuit să fugă în pământ
să urmeze rădăcinile
până într-un punct unde se-ntâlnesc
până la unul caii

în fața caselor pisici verzi stăteau întinse
sub meri înfloriți
conectate la un zgomot teluric
imitându-l
altfel decât torsul lor obișnuit
și nascând mulțimi de fluturi
ce zburau anapoda

în podul caselor păianjenii țeseau
cămăși pentru morții cei din urmă
fără zgomot
între clipele îmbălsămate
ca puncte de reper
iar cămășile în întunecatele veri
mocneau încet strălucitor

sub case șerpi blânzi se-ncolăceau
sub somnul celor vii
ocrotind
punctul de aer din centrul lor
de parcă acolo ar fi germinat
ziua următoare

în jurul caselor alergau câinii
proaspat colorați
zornăind în veghe bijuteriile familiilor
și păzind cu dinți lungi copiii
fiecare câine avea de păzit până
la otrăvire
o copilărie

peste tot în ogradă păsări de curte
dereticau pământul
răscoleau comorile legumelor
încercând să găsescă veriga lipsă
între însuflețit și neînsuflețit

doar un bătrân în poartă
să nu intre nimeni