istoria
un muzeu
cu aer condiționat
se pășește în ea
cu papuci moi
cu veșminte moi
legați la ochi
mimând silogismul înțelepciunii
în rânduri disciplinate
doi câte doi
să nu trezim din morți
vreun mare război
cuminți
dăm mereu din cap
în semn de adecvare la real
facem recenzii la biografii
romanțate
Ștefan a avut multe soții
și biserici mai multe
om a fost și el
Þepeș e autorul multor
scenarii bine vândute la Hollywood


cățărați
pe socluri din ziare
ținem discursuri lungi
cu multe adnotări
răsună orașul de bucuria
victoriei asupra fiarei din noi
de acum istoria se va scrie altfel
nu vor mai fi eroi
nici cimitire anonime
apărătorii patriei
vor fi guvernanții cu gulere albe
și licențiați în drept internațional


pe fundul
cine știe cărei mări
așteaptă să fie scoasă din stâncă
sabia regelui
cavalerii așteaptă si ei
să se adune în jurul mesei
să încalece caii albi
să-și pună armurile strălucitoare
Lancelot să ardă muzeul
și să stige tare
“Să fie Istorie!”