Basarabeni cu Tricoloru-n frunte
Ce-ați proclamat regină limba noastră,
Făcurăți pe vecini să se încrunte,
Dar v-ați impus vorbirea cea măiastră!

Româna limbă iar răsună dulce
Din Prut la Nistru, ca odinioară,
Ruseasca o să plece să se culce,
Căci graiul cel latin stăpân e-n țară!

I-ați aruncat în lada cu gunoaie
Corsetul care mult îl sufocase,
Azi limba-i re-mbrăcată-n mândre straie
De litere latine luminoase...

Cinstire vouă, nobili frați de sânge,
Cinstire vouă, viță de Mușatini!
Chiar dacă-n România uneori se plânge,
I-ați dat speranțe greu să le mai clatini.

Când Þara Mamă va-nflori din muguri,
Veți reveni la Ea, căci vă așteaptă;
Tu, Basarabie-ncărcată de belșuguri,
Vei fi a României parte dreaptă!

Iar Patria, cu brațele întinse,
Își va primi cu drag răpita Fiică,
Și-n Horele Unirii-atunci încinse
Toți se vor prinde liberi, fără frică.

Voi, Moldoveni, cu Tricoloru-n frunte,
Voi, frații celor ce-conjur Carpații,
Veniți să facem peste Prut o punte,
Să vad-o lumea-ntreagă ce pot frații!

Vom fi-mpreună pentru veșnicie
Și nici o forță n-o să ne separe,
Pe hărți repunem vechea Românie,
Căci proclamăm pe veci UNIREA MARE!