Simți și tu
Gustul amar de ciocolată, nu?
Și aerul de "Cum aș vrea să fii aici"
Din nou umăr în umăr morții zilei de ieri
Ne-am ridicat spărgându-ne lanțurile
Ca să întâmpinăm iar acest loc

Și am simțit la fel ca atunci.
Simți și tu gustul amărui, nu?
Fructele pe care le-am adus
Trecând prin piață, au gustul limpede
De "Cum aș vrea să fii aici"
Nu de carne cum ne-am inșelat
Discutând odată la pod
Orbiți de luminile unui far

N-aș mai spune că frunza e piatră
Și toamna copacul e avalanșă, surpare
Nici că cerul e senin ori înnorat
Doar că luna a răsărit după nor
Și își înfige în abur gingiile
Aruncând peste oraș o lumină amăruie
Și că podul nostru e deja bătrân
Dar pășesc încă destul de sigur
Peste stinghiile de lemn
După ce s-a depărtat - vechi obicei- patrula