Ca Mimnerm cânți iubirea și nostalgia,
Dar tresalți frenetic în recuzita rotită
De femei ușoare grele prin orgia
Patimei de vinuri cu plăceri ispită…

În dezgustul de nopți te înclini
La gânduri adânci paterne-n formulă
Când bine real se simte în vini
Și te hrănește c-o albastră celulă…

Apoi te stingi consultând căința
Sfântului de Cruce chipeș și pios,
Care mână trupuri cum e cuviința
Liniștirii vieții-n trupul dureros,

Că nu-i prim poetul învăluit de dor
Revendicat de-o lume ce mai are fior.