agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-06 | |
Nu mă mai cutremură nici măcar Adevărul.
Pământul a ajuns să-mi miroase a cimitir, A cruci mari și gri de beton, a moarte. Sunt doar cenușa unei coji de om-durere Din care mi s-au hrănit toți viermii viselor Până când am decis să-mi închid ochii. Tot ce vroiam era să mi se usuce lacrimile, Dar au început să ardă mocnit în mine Þipete de copil care nu știe ce e minciuna, Copil pe care-l nu îl pot privi în ochi De teamă că mă va întreba cândva "de ce?". Simt cum zilnic mă taie urletele lui la inimă, Și mă înjunghie cu poftă întrebarea nepusă... Seva-mi curge doar prin niște iluzii de gânduri, Purtate spre nicăieri de furtuna lacrimilor Veșnic proaspete ale Copilului-"De Ce?"
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate